Probioticele și afecțiunile respiratorii

Pneumoniile sunt afecțiuni infecțioase care, indiferent de agentul patogen care le provoacă, necesită de regulă tratament intensiv, inclusiv cu antibiotice. Datorită efectelor benefice asupra imunității și a tractului digestiv, probioticele au intrat în atenția cercetătorilor ca un potențial adjuvant eficient și sigur în tratarea și prevenirea penumoniilor și a altor afecțiuni infecțioase pulmonare și respiratorii.

Un studiu pe animale de laborator publicat în 2005 (Journal of Nutrition) a arătat că administrarea de Lactobacillus casei (unul din probioticele incluse în ColonHelp Probiotid Forte) a dus la inhibarea bacteriei Streptococcus pneumoniae. De asemenea s-a constatat că:

  • colonizarea plămânilor cu steptococi a fost mai puternică la indivizii cu un aport nutrițional dezechilibrat;
  • activarea sistemului imunitar în lupta împotriva infecției a fost mai puternică (de la 21 la 7 zile) în urma administrării L.casei. O vindecare mai rapidă s-a constatat chiar și în urma adminsitrării probioticului la o săptămână de la declanșarea pneumoniei.

Cercetătorii au concluzionat că o dietă sănătoasă suplimentată cu L.casei duce la un răspuns substanțial mai eficient al sistemului imunitar înnăscut.

În 2012, un experiment realizat într-un campus universitar din S.U.A, printre studenți cu alimentație deficitară și supuși stresului examenelor, a arătat că grupul care consumase probiotice a avut:
– o durată mai mică a răcelilor
– simptome semnificativ mai reduse
– o mai mică afectare a calității vieții și a desfășurării activităților zilnice.

În Canada (American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, 2010) s-a monitorizat efectul administrării de probiotice, în comparație cu placebo, la 138 de pacienți internați, în stare gravă. Rata penumoniilor a fost substanțial mai scăzută în urma administrării de probiotice, iar efectele secundare sau tulburările digestive au fost nule.

S-a descoperit că probioticele din familia lactobacililor și a bifidobacteriilor pot inhiba infecții intestinale provocate de C. difficile sau anumiți enterococi, dar pot stimula reacțiile imunitare și în alte zone ale organismului, îndepărtate de tractul digestiv (ameliorând totodată tulburările digestive și de tranzit asociate cu multe boli infecțioase).

Un alt studiu realizat în colaborare de Shanghai Medical School și University of California (publicat în 2012 în Critical Care) a readus în discuție o ipoteză analizată anterior de câteva studii, dar care stârnise controverse: cercetătorii au constatat că probioticele au contribuit la o reducere a incidenței pneumoniilor nosocomiale (dobândite intraspitalicesc, de regulă la pacienții intubați). Aceste pneumonii sunt un pericol major pentru pacienții deja în stare gravă, iar probioticele sunt considerate un supliment sigur și neagresiv pentru organism. Sunt necesare studii suplimentare, dar cercetătorii au concluzionat că efectele imunostimulente și antibacteriene ale administrării de probiotice pot fi foarte utile chiar și în astfel de cazuri grave, putând contribui la scăderea mortalității la această categorie de pacienți.

Probioticele ajută întregul sistem imunitar mucos

Numeroase cercetări au arătat că în tractul digestiv (unde ajung pe cale orală probioticele) se află aproximativ 2/3 din celulele sistemului nostru imunitar. Reacțiile imunitare declanșate față de agenți patogeni din tractul digestiv influențează însă imunitatea întregului organism, iar probioticele ingerate oral au dus la creșterea protecției imunitare și în alte zone decât cea digestivă și intestinală. Acest lucru se datorează așa-numitului sistem imunitar mucos, din care fac parte GALT (țesutul limfoid asociat mucoasei digestive), BALT (țesut limfoid asociat bronhiilor) și NALT (țesut lifoid asociat nasului și faringelui). Studiile au arătat că unele substanțe cu rol imunitar secretate de țesuturile mucoase din tractul digestiv și din plămâni (precum Imunoglobulina A) joacă un rol important în numeroase infecții asociate țesuturilor mucoase din întregul organism.

Imunitatea şi flora intestinală

Probioticele contribuie la apărarea organismului în mai multe modalități, printre care se numără și acidifierea mediului din colon, ceea ce inhibă dezvoltarea excesivă a agenților patogeni (care în caz contrar pot fi recirculați în organism). În general, s-a constatat că probioticele contribuie la inhibarea colonizării cu agenți patogeni în mai multe zone din organism, nu doar în tractul digestiv, cu care intră în contact mai întâi.
Așadarîntregul tract digestiv, respectiv sănătatea florei bacteriene pozitive, contribuie la apărarea organismului. ColonHelp Probiotic Forte poate contribui în mod eficient și sigur la imunitatea generală. La aceasta se adaugăși alte benefici care privesc scăderea colesterolului, reglarea tulburărilor digestive și de tranzit, îmbunătățirea energiei zilnice.

În 2007, soldaților care se antrenau în condiții de stres și efort pentru trupele de comando franceze li s-au administrat suplimente cu probiotice timp de o lună. S-a constatat că respectivii soldați s-au îmbolnăvit mai puțin decât colegii lor. Concluzia a fost că probioticele au ajutat la diminuarea și izolarea manifestărilor de rinofaringită, contribuind la evitarea complicațiilor în întregul tract respirator.

Alte cercetări au arătat că probioticele au redus colonizarea tractului respirator al subiecților cu stafilococi și streptococi și au ajutat la prevenirea dar și vindecarea unor infecții urinare și vaginale.

Articolul anterior
Fă o cură de probiotice, după tratamentul cu antibiotice!
Articolul următor
Fibrele și metabolismul acizilor biliari