Când antibioticele dau greș, intră în scenă bacteriofagii

Ultima actualizare la 24 iunie 2014. Categoria: Trăiește sănătos!
Acest articol a fost citit de 848 ori.
Când antibioticele dau greș, intră în scenă bacteriofagii

Ți-ai imaginat vreodată că virusurile pot fi și bune? Greu de crezut acest lucru când în jurul nostru se vorbește doar despre problemele de sănătate provocate de virusuri. Totuși, știai că atunci când suntem sănătoși găzduim miliarde de virusuri? Mai mult, aceste virusuri sunt partenerii noștri simbiotici, cei care ne creează un al doilea sistem imunitar, cei care distrug bacteriile periculoase și pot acționa acolo unde antibioticele, de exemplu, eșuează. Așadar…

Să facem cunoștință cu „mâncătorii de bacterii“!

Virusurile de care vorbim sunt mai puțin familiare decât virusul gripal, virusul Influenza sau Ebola. Aceste virusuri sunt diferite de cele umane, animale sau vegetale și sunt cunoscute ca bacteriofagi (numiți mai simplu fagi), în traducere liberă „cei care mănâncă bacterii“.
După cum le spune și numele, aceștia atacă bacteriile și le distrug sau le determină să se autodistrugă. Pornind de aici s-a dezvoltat o formă de terapie care folosește bacteriofagii – fagioterapia. Bacteriofagii sunt mult mai numeroși decât virusurile umane patogene sau cele care infectează orice alt mamifer de pe pământ. Motivul este legat de faptul că există mai multe gazde pentru fagi decât pentru virusurile care afectează propriile noastre celule.

Bacteriofagii, dizenteria și primul război mondial

Deși bacteriofagii sunt peste tot (pământ, oceane, gheață, aer), oamenii de știință i-au descoperit pentru prima oară în interiorul organismului uman. Felix d’Herelle, unul dintre primii care au vorbit despre bacteriofagi, i-a observat în vreme ce trata soldații francezi în primul război mondial. El a filtrat scaunul soldaților bolnavi de dizenterie și a izolat particule microscopice care ar putea să distrugă bacteriile cauzatoare de dizenterie. Ideea lui Felix d’Herelle a părut exagerată pentru majoritatea oamenilor de știinţă până în jurul anilor 1930, când microscopul s-a dezvoltat suficient pentru a putea fi observate atacurile asupra bacteriilor.
Felix d’Herelle și-a petrecut tot restul vieții încercând să transforme fagii într-o armă medicală folosită împotriva infecțiilor bacteriene. Fagioterapia a continuat să atragă cercetătorii curioși la zeci de ani de la moartea sa.
Știai că în 1930, Stalin a adus fagioterapia în Uniunea Sovietică, la Tbilisi, în Georgia, pentru a trata trupele comuniste de dizenterie? Astăzi, la Tbilisi, există un centru de fagioterapie cunoscut în toată lumea, unde ajung pacienți cu boli pe care antibioticele nu le pot rezolva. Medicii georgieni tratează infecții acute și cronice dintre cele mai diverse, infecții rezistente la antibiotice. Tratamentul este individualizat: medicii identifică bacteriile patogene, apoi creează bacteriofagi capabili să le distrugă.

Suntem gazdă pentru peste 100 de trilioane de bacterii

În ultimul timp, lumea bacteriilor din interiorul nostru – așa-numitul microbiom – a devenit subiectul tot mai multor cercetări științifice. Cei care au studiat microbiomul și-au concentrat eforturile pe cartografierea diversității acestora: peste 100 de trilioane de bacterii trăiesc în organismul nostru, în special în colon.
Toate aceste cercetări au descoperit o lume complexă, o lume de care depinde starea noastră de sănătate. Bacteriile care trăiesc în interiorul nostru descompun mâncarea, sintetizează vitaminele și împiedică agenții patogeni să preia controlul asupra corpurilor noastre.

Să ne gândim la bacteriile care trăiesc în colon…

Știai că în organismul nostru trăiesc aproape 2 kilograme de bacterii, dintre care cele mai multe în colon? În colon trăiesc atât bacterii bune, prietenoase, cât și bacterii rele, care dacă se înmulțesc în mod necontrolat ne pun în pericol sănătatea.
Multe celule cu rol imunitar sunt localizate la nivelul pereților intestinali, iar o breșă în peretele intestinal poate fi foarte periculoasă: pot apărea inflamații și în plus se creează un mediu propice pentru înmulțirea bacteriilor patogene. Pentru a preveni un asemenea dezastru, organismul nostru încearcă să țină sub control microbiomul, stratul gros de mucus având un rol important.
Știai că organismul nostru produce aproximativ un litru de mucus pe zi? În interiorul acestui mucus se găsesc bacteriofagii. De exemplu, în saliva din jurul gingiilor s-au descoperit circa cinci bacteriofagi pentru fiecare bacterie.
Atât timp cât stratul de mucus este dens și pe suprafața lui se găsește hrană pentru bacterii, este greu pentru agenții patogeni să pătrundă. Intestinul are capacitatea de a se apăra singur, prin secreția unor molecule care distrug microbii ce se apropie prea mult și încearcă să treacă prin peretele intestinal. Însă acest mod de apărare nu are întotdeauna rezultatele așteptate.
Există agenți patogeni care au evoluat, folosind capacitatea de apărare a organismului nostru în interes propriu, așa cum s-a întâmplat cu Salmonella. În intestin, Salmonella intră în competiție cu alte bacterii și iese victorioasă de multe ori în lupta cu celulele imunitare.

Să intre în scenă bacteriofagii

Dacă ne concentrăm doar pe relația dintre celulele umane și bacterii, pierdem din vedere un al treilea jucător important în ecosistemul nostru intestinal. Bacteriofagii se înmulțesc în colonul nostru, atacând bacteriile. Bacteriofagii tind să se specializeze pe anumite specii de bacterii. Pentru a invada un microb gazdă, ei acționează ca un hoț care intră într-o casă încuiată. Proteinele de pe suprafața fagilor se prind de proteinele celulei gazdă, creând un pasaj prin care fagii își pot transmite genele.
Această relație apropiată dintre fagi și victimele lor îi transformă în parteneri. Când o specie de bacterie se înmulțește foarte mult, ea creează multe oportunități pentru fagi să se multiplice și ei.

Bacteriofagii și antibioticele

Astăzi, fagioterapia a început să fie folosită pentru dezinfectarea alimentelor. De asemenea, înainte de o intervenție chirurgicală, în unele spitale, se pulverizează bacteriofagi în camerele de operație pentru a reduce riscul de infecție.

Din moment ce fagii distrug bacteriile patogene, s-a pus problema: oare bacteriofagii pot fi folosiți și acolo unde antibioticele, atât de folosite în infecțiile bacteriene, nu dau rezultate?
Răspunsul: deși au o aplicabilitate mai restrânsă decât antibioticele, bacteriofagii au totuşi unele avantaje:

  • Bacteriofagii nu produc efecte adverse pentru că atacă doar bacteriile ţintă, în vreme ce antibioticele atacă atât bacteriile patogene, cât și pe cele sanogene.
  • Rezultatul terapiilor prelungite cu antibiotice îl știm cu toții: dezechilibrul microflorei intestinale, risc crescut de infecții ulterioare, rezistență la antibiotice. Și aici, bacteriofagii sunt în avantaj: pot distruge bacteriile antibiotico-rezistente.
  • Bacteriile dezvoltă rezistenţă şi în cazul fagilor, însă sunt necesare doar câteva săptămâni pentru a se crea bacteriofagi capabili să distrugă o bacterie care şi-a schimbat tulpina, pe când crearea unui antibiotic pentru o bacterie cu tulpină diferită poate dura ani de zile.
  • Spre deosebire de antibiotice care sunt metabolizate de organism și eliminate într-o anumită măsură din organism, bacteriofagii acționează la nivelul infecției până o înlătură.

Iată cum prin mecanismul lor de acțiune, bacteriofagii devin un fel de sistem imunitar suplimentar pentru corpurile noastre, iar terapia cu fagi (fagioterapia) – o terapie de studiat și de perspectivă pentru menținerea sănătății noastre.

Comandă acum produsul ColonHelp la doar 87 lei!

Instrumente utile

Articole din aceeasi categorie:

Spune-ți părerea!

Părerea ta poate fi importantă pentru cei care au citit acest articol! Împărtășește opiniile tale și altora! Îți mulțumim!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sus in pagina