Compusă din miliarde de bacterii, virusuri, ciuperci şi alte microorganisme, microflora intestinală joacă un rol major în păstrarea sănătăţii organismului. Recent, cercetătorii de la Cleveland Clinic (SUA) au descoperit că bacteriile intestinale afectează sănătatea inimii prin digerarea unui compus din proteine – L-carnitină – şi eliberarea în organism a unei cantităţi mari de TMAO (N-oxid de trimetilamină), compus organic ce rezultă din oxidarea trimetilaminei. Trimetilamina este un metabolit produs de bacteriile intestinale în urma reacţiilor la care sunt supuse colina şi lecitina. Se elimină din organism prin transpiraţie, respiraţie şi urină. Ca rezultat, au apărut avertismente în ceea ce priveşte riscul consumului de carne roşie. Dar este carnea roşie într-adevăr atât de periculoasă pentru sănătate?
Consumul de carne roşie este incriminat de apariţia bolilor cardiovasculare, ca urmare a impactului pe care acesta îl are asupra nivelului de colesterol, în ciuda faptului că numeroase studii au demonstrat că nu există o legătură directă între colesterol şi bolile de inimă.
Cu toate acestea, realizatorii studiului mai sus menţionat (publicat în Nature Medicine) care blamează consumul de carne roşie susţin că flora intestinală diferită este responsabilă de faptul că unele persoane dezvoltă boli de inimă şi altele nu în cazul consumului de carne roşie. Studiul realizat de cercetătorii de la Cleveland Clinic a demonstrat că bacteriile din tractul intestinal pot metaboliza L-carnitina, o substanţă din carnea roşie, băuturi energizante şi unele suplimente alimentare, producând TMAO, compus organic ce contribuie la formarea plăcilor de grăsime pe artere (ateroscleroză) şi, prin urmare, persoanele care au un nivel crescut de TMAO au un risc mai mare de a suferi de boli cardiovasculare.
În cadrul acestui studiu, s-a observat că persoanele care au o dietă bogată în L-carnitină, cum sunt cei care consumă foarte multă carne, au o compoziţie a florei microbiene predispusă să producă o cantitate mare de TMAO, spre deosebire de vegetarieni şi vegani. De fapt, la vegetarienii şi veganii care au participat la studiu nu s-a remarcat creşterea producţiei de TMAO, chiar dacă aceştia au consumat o cantitate mare de L-carnitină din carne sau suplimente alimentare. Ca urmare a acestui fapt, cercetătorii au conchis că un consum ridicat de carne roşie modifică flora intestinală şi predispune la formarea unei cantităţi mari de TMAO, care duce la rândul ei la apariţia bolilor cardiovasculare. Dr. Stanley Hazen, conducătorul studiului, a concluzionat: Tipul de bacterii din tractul intestinal este determinat de dieta pe termen lung. O dietă bogată în carnitină modifică flora intestinală, ducând la formarea de TMAO şi apariţia aterosclerozei.
Carnea roşie, principalul vinovat?
Studiul anterior menţionat nu este primul care face o paralelă între compoziţia florei intestinale şi bolile cardiovasculare. În 2011, tot echipa condusă de Dr. Hazen a analizat datele a 2.000 de persoane şi a concluzionat că atunci când bacteriile intestinale digeră lecitina (un tip de grăsime din carne, ouă, lactate şi alte produse de origine animală sau din suplimente alimentare) şi colina, se produce TMAO, crescând astfel riscul de boală cardiovasculară.
Dr. Chris Masterjohn, de la University of Illinois, a declarat: Studiile anterioare au arătat că suplimentele alimentare cu săruri de colină generează o cantitate mai mare de TMAO, dar colina din alimente (întâlnită mai ales sub formă de fosfatidilcolină) nu creşte producţia de TMAO. Mai mult, alimentele cu un conţinut ridicat de colină (ficat, ouă) nu au dus la producerea unei cantităţi mai mari de TMAO ca mic-dejunul de control, în schimb peştele şi fructele de mare, de cele mai multe ori contaminate cu TMAO, au dus la eliberarea unei canităţi mai ridicate de TMAO.
Dr. Masterjohn nu este de acord cu rezultatele ultimelor cercetări care arată că L-carnitina din carnea roşie contribuie la instalarea bolilor cardiovasculare prin acelaşi mecanism, adică prin producerea de TMAO. Potrivit lui Masterjohn, mediatizarea acestor rezultate şi neexplicarea faptului că nu carnea roşie este alimentul care produce cea mai mare cantitate de TMAO este total greşită. Carnea roşie este doar unul dintre alimentele care creşte producţia de TMAO şi potrivt unui studiu din 1999, care a evaluat secreţia de TMAO după consumarea a 46 de tipuri de alimente, carnea roşie nu produce mai mult TMAO ca fructele sau legumele. Ba mai mult, unele legume (mazăre, conopidă, morcovi) generează mai mult TMAO decât carnea de vită. Cu toate acestea, niciunul dintre alimentele studiate nu a generat un nivel de TMAO semnificativ mai mare faţă de grupul de control.
Studiul din 1999 a arătat însă că există o categorie de alimente care produce o cantitate seminificativă de TMAO: peştele şi fructele de mare. Toate tipurile de peşte şi nevertebratele (cu excepţia unor scoici şi a păstrăvului) produc mai mult TMAO ca micul dejun de control. Potrivit lui Masterjohn, toate nervertebratele (cu excepţia midiilor, tonului, plăticii, păstrăvului, icrelor) produc mai mult TMAO decât carnea roşie. Halibutul, de exemplu, generează de peste 107 ori mai mult TMAO decât carnea roşie!
Să evităm L-carnitina şi colina?
Carnitina şi colina se găsesc într-o largă varietate de alimente, de aceea este imposibil să le evităm. Carnitina şi colina sunt nutrienţi foarte importanţi pentru buna funcţionare a organismului, colina, de exemplu, influenţează dezvoltarea fătului, în timp ce carnitina îmbunătăţeşte sensibilitatea la insulină în diabetul de tip 2.
În ceea ce priveşte L-carnitina, o dietă omnivoră asigură 20-200 mg/zi, în timp ce o dietă vegetariană strictă asigură 1 mg/zi. Chiar și formulele de lapte pentru bebeluşi sunt uneori fortifiate cu L-carnitină, substanţă care se găseşte şi în fructele de mare, pieptul de pui, avocado şi brânză, deşi în cantităţi mult mai mici decât în carnea de vită.
Probiotice şi fibre, pentru echilibrul florei intestinale
În loc să renunţi la anumite alimente din cauza unui potenţial efect negativ pe care acestea le-ar putea avea asupra sănătăţii, încearcă să îţi restructurezi dieta astfel încât să incluzi toate categoriile alimentare în proporţia recomandată de nutriţionişti. Acordă o atenţie suplimentară probioticelor şi fibrelor, deoarece acestea au un rol dosebit de important în menţinerea sănătăţii şi restabilirea echilibrului florei intestinale sanogene. Zenyth Pharmaceuticals îţi propune două produse premium, utile nu numai în detoxifiere, dar şi în refacerea florei intestinale: ColonHelp Detox Forte şi ColonHelp Probiotic Forte.
ColonHelp Detox Forte, prin conţinutul de inulină şi rădăcină de nalbă mare, are un efect emolient şi contribuie la refacerea mucoaselor intestinale afectate de toxine, alimentaţia dezechilibrată sau abuzul de medicamente. În combinaţie cu iaurt, ColonHelp Detox Forte contribuie şi la refacerea echilibrului florei intestinale.
ColonHelp Probiotic Forte este un supliment din fibre şi probiotice special conceput pentru protejarea și reechilibrarea florei intestinale. Produsul conţine, pe lângă fibrele de in şi psyllium, un complex probiotic în concentrație de 3 miliarde de colonii formatoare – CFU (per lingurița dozatoare) din 5 tipuri de culturi bacteriene probiotice: Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus rhamnosus, Lactobacillus casei, Bifidobacterium bifidum, Lactobacillus bulgaricus.
Ai grijă de sănătatea ta cu fibrele alimentare din Gama ColonHelp!
