Inflamațiile, colesterolul și bolile cardiovasculare

Ultima actualizare la 7 august 2014. Categoria: Trăiește sănătos!
Acest articol a fost citit de 396 ori.

Multe persoane consideră că un nivel ridicat al colesterolului este principalul și cel mai mare dușman al inimii și al sistemului cardiovascular. Există însă numeroase studii care arată că bolile cardiovasculare (și nu numai) au o foarte puternică componentă inflamatorie, implicată atât în declanșarea bolilor cardiovasculare, în formarea plăcii ateromatoase, cât și în evoluția și agravarea acestora. Cu alte cuvinte, inflamațiile cronicizate din organism, în special din sistemul cardiovascular, au un rol major în apariția și agravarea aterosclerozei și a altor afecțiuni cardiovasculare.

Cât de rău este colesterolul rău

Chiar și persoanele fără pregătire medicală susțin frecvent că colesterolul este unul dintre principalii inamici ai sănătății inimii, creierului și vaselor de sânge. Și totuși, cercetări recente au arătat că ”vinovatul” nu este atât nivelul de colesterol din sânge, ci acel colesterol oxidat care provoacă leziuni și inflamații ale vaselor de sânge. Aceste studii susțin că celebrul ”colesterol rău”, LDL-ul (lipoproteinele cu densitate scăzută), atunci când circulă în exces în organism, are un risc mai mare de a fi oxidat și, în consecință, de a afecta pereții vaselor sangvine. Stresul oxidativ (adică situația în care reacțiile oxidative, provocate de radicalii liberi din organism, depăsesc nivelul normal) este o problemă care afectează foarte multe persoane, cauzele fiind expunerea la toxine și poluanți din alimentație, apă, mediu și diferite produse chimice, fumatul, alimentația dezechilibrată, pro-inflamatoare și, desigur, stresul.

Formarea plăcii ateromatoase

Plăcile ateromatoase reprezintă formațiuni (depuneri) de pe pereții vaselor de sânge, în speță ai arterelor, care în timp se pot rupe și pot bloca parțial sau total fluxul de sânge, cu grave consecințe pentru inimă și creier. Cercetări recente vorbesc nu atât despre depuneri de diferite substanțe din fluxul sangvin pe pereții arteriali, cât mai degrabă de modificări ale țesutului acestor pereți, care provoacă leziuni, inflamații și apoi formarea acestor plăci. Se vorbește astfel de mai multe etape ale formării plăcii ateromatoase.

Inițial, endoteliul, stratul interior al arterelor, este afectat și începe să atragă particule de colesterol oxidat, care provoacă leziuni. Sistemul imunitar intră în alertă. La locul leziunilor se declanșează procese inflamatorii, care atrag un flux de substanțe ale sistemului imunitar, printre care și substanțe proinflamatoare. Organismul încearcă să țină leziunile și inflamația sub control, dar dacă nu reușește acest lucru, la locul respectivelor leziuni apar depozite de calciu și alte substanțe care formează placa ateromatoasă. Continuarea proceselor inflamatorii poate duce la ruperea plăcii ateromatoase, formarea de cheaguri de sânge și afectarea gravă a circulației, a funcționării inimii și chiar a creierului (în funcție de localizarea plăcii rupte).

Consecințele inflamațiilor cronicizate în organism

Aproximativ jumătate dintre decesele din cauze cardiovasculare apar la persoane fără colesterol ridicat. Ipoteza rolului major al inflamațiilor în declanșarea și agravarea bolilor cardiovasculare poate fi o explicație pentru aceste situații. De asemenea, numeroase studii au confirmat că persoanele care suferă de boli cardiovasculare, în general, au un nivel ridicat al inflamațiilor în organism.
Și tractul digestiv este deseori afectat de inflamații. Afecțiunile intestinale inflamatorii, sindromul intestinului permeabil, inflamațiile provocate de substanțele chimie nocive din alimentele și lichidele consumate (excesul de zahăr și aditivi chimici, aportul excesiv de Omega 6 în detrimentul Omega 3 etc.) – toate acestea pot irita și inflama, temporar sau pe termen lung, diferite porțiuni ale tractului digestiv. Dacă ne gândim că aici se află între 60-80% din celulele sistemului imunitar, care apără întregul organism, inclusiv sistemul cardiovascular, putem începe să înțelegem impactul major al alimentației asupra întregului organism, inclusiv a inimii.

La toți acești factori proinflamatori, care afectează în mod evident și sănătatea cardiovasculară, se adaugă stresul psihologic, ce provoacă secreția excesivă de cortizol, un hormon care, în cantități prea mari, este în mod independent un factor nociv major pentru sănătatea inimii.

Ce putem face?

O alimentație sănătoasă, echilibrată, cu cât mai multe ingrediente naturale, are un rol antiinflamator foarte mare în organism. Legumele, fructele și alte alimente în general de origine vegetală conțin compuși antiinflamatori, antioxidanți sau care ajută sistemul imunitar să controleze nivelul inflamațiilor. Spre exemplu, fibrele și probioticele sunt, împreună, una dintre cele mai eficiente modalități de calmare a inflamațiilor intestinale, de regenerare a pereților intestinali și astfel de reglare a reacțiilor sistemului imunitar, printre care se numără și reacțiile inflamatorii. Algele, germenii și toate alimentele bogate în clorofilă sunt puternic antioxidante și alcalinizante, ceea ce înseamnă un ajutor foarte util pentru controlul inflamațiilor. Vitaminele A, C, E și alți antioxidanți stimulează de asemenea controlul optim al reacțiilor oxidative, cu efecte benefice enorme pentru toate organele și procesele din organism.

Nu uitați: sănătatea se protejează din timp!

Comandă acum produsul ColonHelp la doar 87 lei!

Instrumente utile

Articole din aceeasi categorie:

sus in pagina