Antibioticele distrug flora intestinală

Aproape 70% dintre romani iau antibiotice gresit atunci cand au raceala sau gripa. Consecintele abuzului de antibiotice? Pe de o parte se dezvolta rezistenta la antibiotice. Iar pe de alta parte, abuzul de antibiotice distruge flora intestinala, cea care are un rol deosebit in digestie si in imunitatea organismului.

Ce sunt antibioticele?

[articol=2507,box-verde]

Antibioticele sunt substante naturale sau sintetice care distrug bacteriile sau limiteaza dezvoltarea acestora. De aceea sunt utilizate pentru a trata anumite tipuri de infectii bacteriene.

Starea de febrilitate datorata unei „raceli“ trece prin administrarea de antibiotice? Infectie = antibiotice? Astfel de ecuatii nu sunt general valabile. De ce? Va aratam in continuare.

Farmaciile nu mai elibereaza antibiotice fara reteta, iar medicul de familie este cel in competenta caruia intra o astfel de prescriptie medicala. Dar nu intotdeauna, acest specialist, dat fiindu-i timpul limitat, explica pacientului toate aspectele legate de o infectie virala. De cele mai multe ori, antibioticul nu trebuie administrat decat daca, peste infectia virala, apar simptome noi, care sa semnaleze o suprainfectie bacteriana. De ce? Pentru ca excesul are si de data aceasta muchii foarte ascutite.

Antibioticele distrug microflora intestinala

Antibioterapia, desi ramane cea mai valoroasa metoda terapeutica antibacteriana, conduce la tulburari digestive care sunt de fapt expresia unor modificari profunde ale microflorei normale.

Astfel, in urma antibioterapiei, unele specii microbiene saprofite, constante si caracteristice pentru anumite segmente ale tractului digestiv, se reduc cantitativ sau chiar dispar; in schimb apar alte specii sau tulpini microbiene atipice, straine, patogene si neintalnite in asemenea proportii in conditii normale. Din acest punct de vedere, lactobacilii, enterobacteriaceele si E. coli sunt indicatori foarte pretiosi.

Scopul antibioticelor este de a distruge microbii patogeni, ele insa distrug si celelalte bacterii cu care intra in contact sau le inhiba dezvoltarea. Printre bacteriile distruse de antibiotice se numara si flora de fermentatie, sanogena, in special lactobacilii Acidophilus si Bifidus.

Fiind administrate pe cale orala, antibioticele isi manifesta actiunea in primul rand in partea superioara a tubului digestiv (intestinul subtire), unde se gaseste flora de fermentatie, si mai putin in partea sa terminala (colonul), unde se afla flora de putrefactie.

Distrugerea florei de protectie (fermentatie) de catre antibiotice permite urcarea bacteriilor patogene din intestin catre caile respiratorii. O parte din aceste bacterii parasesc mediul intestinal prin microleziunile din peretii intestinali, iar sangele le transporta apoi in alte parti ale corpului.

Antibioticele administrate pe cale orala distrug flora intestinala utila si provoaca inmultirea fungilor Candida Albicans, generand diaree, constipatie sau alte dereglari ale digestiei. Micozele provocate de acesti fungi pot aparea la nivelul cavitatii bucale, plamanilor, degetelor mainilor si picioarelor si al vaginului. In urma tratamentelor indelungate cu antibiotice, micozele aparute ca efect secundar au devenit o boala generala.

Colonul, salasul celulelor imune din intregul organism

„Colonul este un organ imens, unde exista mai multe celule imune decat in intregul organism“, este de parere dr. Robert G. Martindale, chirurg gastroenterolog cu un interes special pentru probiotice.

Bacteriile gasite in colon pot fi grupate in doua categorii: benefice si patogene. Bacteriile din a doua categorie produc toxine care contribuie pe termen lung la imbolnaviri si degenerarea cronica a organismului. Pe de alta parte, bacteriile benefice (cunoscute si sub denumirea de probiotice) echilibreaza in mod favorabil flora intestinala, inhiba cresterea bacteriilor daunatoare, ofera o buna digestie, intaresc sistemul imunitar si maresc rezistenta la infectii.

[articol=2509,box-verde]

Persoanele care au colonii de bacterii benefice prospere sunt mult mai bine echipate in lupta cu bacteriile producatoare de boli. Doua dintre cele mai daunatoare substante pentru echilibrul florei intestinale sunt clorul si sodiul, prezente in apa tratata din cele mai multe orase si incluse in cele mai comerciale bauturi.

Antibioticele, obiceiul nesanatos de a ne hrani si stresul pot perturba echilibrul natural al tractului digestiv. Intr-un studiu din „Jurnalul Infectiei si Imunologiei“ s-a raportat faptul ca penicilina administrata experimental animalelor a redus in intregime populatia de bacterie anaeroba cu un factor de 1.000 bacterii benefice numite lactobacili. In timp ce bacteria benefica este distrusa, potentiala bacterie daunatoare se inmulteste rapid.

Probioticele, „colacul de salvare“

Flora intestinala, afectata de antibiotice, poate fi refacuta cu ajutorul bacteriilor probiotice. Pentru aceasta avem nevoie de suplimentele cu probiotice. Acestea sunt eficiente doar daca sunt concepute sa reziste aciditatii stomacului. Sa nu uitam ca o flora intestinala sanatoasa este fundamentul unui sistem imunitar rezistent, care se traduce printr-o sanatate foarte buna.

Nu putine persoane dezvolta dupa utilizarea − indelungata sau in doze mari intr-un timp scurt − a unui antibiotic sau a altor medicamente antiinfectioase diferite manifestari digestive ca: diaree, colici, constipatie sau meteorism.

Toate aceste manifestari sunt rezultatul unui dezechilibru al florei bacteriene intestinale, pe care ne-o putem inchipui ca lacasul a miliarde de microorganisme, gazduite de aparatul nostru digestiv. De aceea, este necesara administrarea de substante capabile sa regleze calitativ si cantitativ flora.

Probioticele, prebioticele si ColonHelp

Probioticele sunt culturi de microorganisme vii si active ce tranziteaza tractul gastro-intestinal, exercitand o actiune de echilibrare a microflorei, prin colonizare directa. In categoria acestor bacterii benefice intra: bifidobacteriile, lactobacilii care se gasesc in anumite alimente – iaurt, kefir sau alte produse lactate, dar si in anumite produse farmaceutice.

Pentru a se dezvolta, probioticele au nevoie de o hrana de calitate − prebioticele. Acestea sunt fibre alimentare (inulina), care nu sunt digerate in trecerea lor prin tractul gastro-intestinal si care stimuleaza la nivelul colonului aparitia, cresterea si activarea bacteriilor „prietene“.

Prin continutul de fibre alimentare, produsul nostru ColonHelp este o hrana de calitate pentru flora intestinala al carei echilibru a fost perturbat de administrarea de antibiotice. Fibrele din seminte de in si psyllium, introduse in formula ColonHelp, se administreaza impreuna cu un pahar cu iaurt. Astfel avem o doza buna de probiotice din iaurt si in acelasi timp o portie serioasa de prebiotice.

Simbioticele sunt produse rezultate din asocierea probioticelor cu prebioticele, rezultand o combinatie perfecta de bacterii probiotice si hrana prebiotica.

Un iaurt pentru sanatate

Lactobacillus bulgaricus este o bacterie prezenta in iaurt si tubul digestiv al persoanelor care consuma mai mult iaurt. Conform observatiilor, aceste persoane sunt mai sanatoase si mai longevive decat media.

Mai eficient decat Lactobacillus bulgaricus este Lactobacillus acidophilus, cunoscut si sub numele de Acidophilus, deoarece rezista in intestin 10 zile si chiar mai mult. Aceasta bacterie creeaza un mediu nefavorabil diferitilor agenti patogeni, cum ar fi: micrococi, clostridii, colibacili si fungi. Nu se cunoaste nici un tip de Acidophilus daunator sanatatii omului.

Un alt avantaj pe care il prezinta este acela ca ajuta la sintetizarea in interiorul tubului digestiv a colicinei, un antibiotic slab, dar care poate preintampina in numeroase randuri necesitatea tratamentului cu antibiotice.

In acelasi timp, Acidophilus reduce nivelul colesterolului, contribuie la asimilarea lactoalbuminelor, aminoacizilor, grasimilor si a lactozei. Are rol si in sinteza vitaminelor B, atat de importante pentru organism.

Iata cum administrarea de antibiotice diminueaza capacitatile de aparare ale organismului. In loc de a-si adauga efectele celor ale sistemului imun, ele nu fac decat sa se substituie acestora. Despre toxicitatea acestor medicamente vorbeste si faptul ca dintre miile de antibiotice descoperite pana astazi, doar o mica parte − aproximativ 80 − sunt folosite in terapie.