Fibrele în dieta de slăbire

Fibrele alimentare

Inaintasii nostri practicau o medicina preventiva cu produse naturale care nu aveau efecte adverse atat de evidente ca medicamentele din ziua de azi. Despre rolul fibrelor vegetale se stia inca din Antichitate. Hipocrate, parintele medicinei, a scris in lucrarea sa „Corpus Hippocraticum” un studiu amplu despre dieta si despre rolul fibrelor in prevenirea bolilor. Termenul „fibre alimentare” a fost folosit pentru prima oara de nutritionistul E.H. Hipsley, in anul 1953.

[articol=1984, box-verde]

Fibrele alimentare sunt o categorie de carbohidrati proveniti din alimentele de origine vegetala: fructe, legume, cereale integrale. Acesti carbohidrati nu pot fi atacati si digerati de enzimele din tubul nostru digestiv. Acesta este si motivul pentru care de-a lungul timpului, abordarea fibrelor a fost diferita. In urma cu cateva decenii, fibrele erau considerate substante de balast, despre care se spunea ca nu ar fi utile sanatatii pentru ca organismul nu le poate digera. In prezent, modul de abordare a fibrelor s-a schimbat radical. Stimularea digestiei, reducerea nivelului de colesterol in sange si controlarea glicemiei sunt doar cateva dintre proprietatile pentru care astazi punem mare pret pe fibre. Fibrele alimentare sunt pe post de balast care se elimina o data cu celelalte reziduuri rezultate din procesul de digestie si de fermentatie intestinala.

Azi se stie ca pentru a avea o alimentatie completa nu este suficient sa asiguram caloriile, proteinele, grasimile, glucidele, vitaminele sau mineralele. Fibrele sunt si ele esentiale pentru buna functionare a tubului digestiv si derularea altor functii ale organismului.

Solubile sau insolubile

Fibrele vegetale pot fi impartite in doua mari categorii: solubile si insolubile.

• Fibrele insolubile (celuloza si lignina) au o putere mare de absorbtie. Odata ajunse in intestin, acestea se umfla asemenea unui burete. Fibrele insolubile joaca un rol important in constituirea bolului fecal, in reglarea unei digestii cu probleme si in prevenirea cancerului de colon. In timp ce alimentele de baza sunt aproape in totalitate descompuse si absorbite in intestinul subtire, fibrele vegetale ajung in intestinul gros aproape intacte. Fiind nedigerabile, acestea nu contribuie cu nutrienti si, in consecinta, nu hranesc organismul. Acesta a fost si motivul pentru care ani de-a randul, nimeni nu s-a gandit ca indepartarea fibrelor din alimentele de baza ar putea avea vreun efect negativ, de unde si popularitatea painii albe, fara tarate, asupra celei cu tarate.
• Fibrele solubile (pectina si hemiceluloza) nu ajuta atat de mult la trecerea alimentelor prin intestin, ci au cu totul alt rol, dar la fel de important. Fibrele solubile previn sau reduc absorbtia unor substante in torentul sangvin: retin intrarea glucozei in sange – important pentru diabetici; reduc nivelul de colesterol din sange printr-un mecanism de reducere a LDL etc.

Fibrele au capacitate foarte mare de legare a apei. Ele se umfla, retinand o data cu apa si substantele nocive, care apoi sunt eliminate prin fecale. Fibrele retin metabolitii toxici care iau nastere in intestinul gros ca urmare a microflorei de putrefactie, generata de consumul de carne, mezeluri. De asemenea, fibrele retin contaminanti biologici, inclusiv metale grele, pesticide, micotoxine.

Persoanele care au o dieta bogata in grasimi trebuie sa aiba un aport mai mare de fibre alimentare. Carnea, mezelurile solicita bila, care secreta cantitati mari de acizi biliari. Acestia constituie factori de risc in aparitia cancerului. Fibrele insa absorb acizii biliari si metabolitii acestora (substantele care rezulta ca urmare a descompunerii acizilor biliari si care sunt cancerigene).

Surse de fibre alimentare

Vegetale	Cantitatea de fibre / 100 g de vegetale
Seminte de psyllium	71 g
Seminte de in	40 g
Paine neagra	5 g
Paine alba	3,5 g
Paine integrala	8,5 g
Orez nedecorticat	10 g
Fasole uscata	35 g
Soia	10,5 g
Cartofi	4,5 g
Hrean	7,5 g
Fructe (mere, portocale, banane)	3 g
Spanac, tomate	6 g
Tarate	45 g
Mazare verde sau uscata	12-18 g
Fulgi de ovaz, paine integrala, paine de secara, paine graham, stafide, varza, fructe uscate	5,5 g

 

Semintele de in din ColonHelp contin 40 g fibre alimentare/100 g. Semintele de psyllium introduse in formula ColonHelp contin de 14 ori mai multe fibre decat ovazul. Astfel, 100 g seminte de psyllium contin 71 g fibre, in vreme ce ovazul – 5 g. Fibrele de psyllium absorb foarte multa apa: de 8-14 ori greutatea lor. O data cu apa, absorb si substantele toxice. Iata de ce ColonHelp este un supliment detoxifiant, un curatitor intestinal remarcabil.

Cum actioneaza fibrele alimentare?

• Fibrele vegetale au un rol incontestabil in prevenirea cancerului de colon prin faptul ca accelereaza tranzitului intestinal. Astfel, substantele toxice sunt eliminate (reducand timpul in care ar putea fi absorbite). Fibrele leaga si acizii biliari (reducand efectul lor cancerigen) si modifica flora intestinala in beneficiul sanatatii.
• Fibrele vegetale reduc atat nivelul acizilor biliari, cat si al bacteriilor din intestine despre care se crede ca ar fi posibili promotori ai cancerului.
• Fibrele alimentare previn inflamatiile colonului si diverticulita (inflamatia diverticulilor).
• Fibrele vegetale actioneaza asupra sistemului circulator, reducand nivelul colesterolului din sange si normalizand tensiunea arteriala.
• Fibrele vegetale retin apa, se umfla, devin voluminoase si sunt de mare ajutor in curele de slabire, deoarece confera senzatia de satietate rapid.
• Fibrele au efect hipoglicemiant, impiedicand zaharul sa treaca prea repede prin peretele intestinal. In acest fel, fibrele alimentare ajuta pancreasul, efectul fiind maxim pentru bolnavii de diabet.
• Fibrele vegetale au actiune mecanica asupra peristaltismului intestinal, combatand constipatia si prevenind actiunea iritativa a reziduurilor asupra peretelui intestinal.
• Fibrele vegetale reduc excesul de hormoni sexuali (estrogeni) si pot preveni declansarea cancerului mamar si a cancerului de prostata.

Cancerul de colon si fibrele vegetale

[articol=1986, box-orange]

Despre cancerul de colon si legatura lui cu fibrele vegetale s-au facut zeci de studii. Cancerul de colon este a doua cauza a mortii in SUA si figureaza printre primele cinci in intreaga lume. In tarile in care dieta este bogata in fibre vegetale, aceasta maladie este destul de rar intalnita. Fibrele vegetale reduc incidenta cancerului de colon si de rect, precum si a polipilor intestinali. Pe de alta parte, 10% din populatia tarilor dezvoltate cu varsta de peste 40 ani prezinta diverticuloza sau diverticulita (saculeti in peretele colonului care se pot inflama cand sunt plini cu reziduuri). Dietele bogate in fibre insolubile previn diverticuloza si in acelasi timp reduc durerile in cazul in care boala s-a instalat deja.

Pe langa reducerea riscului aparitiei cancerului pe colon, fibrele vegetale au rol benefic si asupra altor cancere ale tubului digestiv. Spre exemplu, un studiu publicat pe 15 noiembrie 2007, in Jurnalul American de Epidemiologie a descoperit ca acele persoane care consuma o cantitate mare de fibre au un risc cu pana la 35% mai scazut de a face cancer pancreatic. Persoanele care au mancat zilnic mai mult de doua portii de cereale integrale au avut un risc cu 40% mai scazut, comparat cu cei care au consumat mai putin de o portie pe zi (o portie inseamna echivalentul a 16 grame de fibre).

[articol=1988, box-verde]

De asemenea, un studiu publicat in editia din octombrie 2007 a Jurnalului American de Nutritie Clinica arata ca fibrele insolubile reduc apetitul, scad glicemia si diminueaza caloriile ingerate in acea zi. Astfel, fibrele ajuta la slabit si la reducerea riscului de diabet de tip II. Studiul arata faptul ca fibrele insolubile reduc raspunsul glicemic, reduc nivelul de insulina si diminueaza apetitul, lucru ce ar putea controla obezitatea.

Care este necesarul de fibre?

Necesarul zilnic de fibre depinde de varsta, dar si de toleranta fiecaruia. Astfel, pana la 50 de ani, femeile au nevoie de aproximativ 25 g zilnic, pentru ca dupa 50 de ani, necesarul de fibre alimentare sa scada la 20-21 g. Barbatii pot sa consume aproximativ 38 g fibre zilnic, inainte de 50 de ani, si 30 g dupa aceasta varsta. Semintele de in si cele de psyllium, introduse in formula ColonHelp, sunt printre cele mai bune surse de fibre: 40 g fibre/100 g seminte de in, respectiv 71 g fibre/100 g psyllium. Surse bune de fibre alimentare sunt de asemenea fasolea uscata – 25 g fibre/100 g, smochinele – 18 g, migdalele – 14 g, mazarea verde – 12 g, curmalele – 9 g, patrunjelul – 9 g, zmeura – 8 g, spanacul – 7 g, varza – 4 g, ridichile – 3 g, ciupercile – 2,5 g, perele si merele cu coaja – 3 g, piersicile – 2 g. Cea mai mare cantitate de fibre alimentare este concentrata in coaja fructelor si legumelor. Acesta este motivul pentru care sucurile din fructe si legume sunt mai sarace in fibre.

In loc de concluzii

[articol=1990, box-verde]

Lipsa fibrelor din dieta se traduce in primul rand printr-un grad ridicat de intoxicare a organismului. Ca sa verificati gradul de intoxicare a organismului, va propunem o lista de zece intrebari. Cu cat raspundeti afirmativ la mai multe dintre ele, cu atat organismul dumneavoastra este mai intoxicat si aveti nevoie de detoxifierea organismului cu ajutorul fibrelor alimentare din ColonHelp

1. Aveti frecvent stari de oboseala nejustificata, apatie, energie scazuta chiar si daca ati dormit suficient?
2. Dormiti 10-12 ore, dar va treziti la fel de obositi cum v-ati culcat?
3. Transpiratia are un miros puternic? Simultan a aparut si halena (mirosul neplacut al respiratiei)?
4. Aveti depozite albicioase pe limba?
5. Simtiti nevoia de a manca dulciuri, alimente sarate sau condimentate in exces?
6. Suferiti de anxietate, nervozitate accentuata, iritabilitate, nu va puteti concentra, aveti dureri de cap?
7. Suferiti frecvent de stari de indigestie, voma, greturi?
8. Respirati cu greutate?
9. Suferiti de acnee, hemoroizi, migrene, constipatie?
10. Aveti depozite de tesut adipos pe diferite zone ale corpului?