Totul despre constipație

Constipatia este un simptom, nu o boala. Constipatia este o tulburare care apare la un numar mare de pacienti, in special la femei si varstnici. In Franta, aproximativ 10 milioane de persoane sufera de constipatie cronica, in Germania aproximativ 30% din populatie, iar Statele Unite au raportat mai mult de 4 milioane de pacienti cu constipatie cronica.

In ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor suferind de constipatie cronica. Cei mai expusi la constipatie sunt in special femeile si pacientii cu varsta peste 65 de ani.

Cea mai comuna definitie pentru constipatie este aparitia scaunului la mai mult de 2 zile prin incetinirea tranzitului intestinal, precum si greutate in eliminarea scaunului. Medicii vorbesc despre constipatie ocazionala (in timpul unei calatorii, in timpul sarcinii) sau constipatie cronica. Tranzitul normal al unui colon sanatos inseamna un scaun pe zi, dar acest lucru nu se intampla decat la mai putin de 50% dintre oameni. Mai mult, majoritatea oamenilor au mai putin de un scaun pe zi, iar numarul persoanelor care sufera de constipatie cronica creste simtitor de la an la an.

Cateva notiuni de anatomie a colonului

[articol=2000,box-verde]

O alimentatie necorespunzatoare provoaca de cele mai multe ori constipatie, o tulburare a colonului.

Intestinul este divizat in doua parti – intestinul subtire (duoden, jejun si ileon) si intestinul gros (cecul, colonul ascendent, transversal si descendent, sigmoidul si rectul). In conditii normale, in medie, 1-2 litri de continut lichid intra pe zi in prima parte a intestinului gros (cecum si colonul ascendent), unde este amestecat pentru a se asigura contactul optim intre continutul intestinal si suprafata mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si anumite substante chimice (saruri anorganice) pot fi reabsorbite. Colonul este in principal un container, in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat. Prin absorbtia excesului de apa din scaun, este prevenita pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal. Transportul prin intestinul gros este efectuat de miscarile musculaturii. Acestea sunt de mai multe tipuri: segmentare, peristaltice si „in masa”.

Miscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale segmentelor invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna amestecare a continutului intestinal, permit absorbtia apei, care duce la formarea scaunului. Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente ale intestinului, care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi in afara organismului. Miscarile „in masa” sunt rare si sunt asemanatoare cu miscarile peristaltice. Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii acestora si stimuland receptorii (terminatiile nervoase) ale mucoasei. O data cu varsta, sensibilitatea acestor receptori scade si este necesara o contributie mai mare a muschilor din peretele abdominal, pentru eliminarea scaunului.

Cum apare constipatia?

[articol=2003, box-verde]

Defecatia este o functie in egala masura independenta de vointa si constient controlata. In general dimineata, in momentul trecerii la pozitia ortostatica, fecalele acumulate in timpul noptii incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la necesitatea defecatiei. Acesta este ritmul fiziologic al miscarilor intestinale.

Tulburarile in motilitatea intestinului duc la constipatie cronica in cele mai multe cazuri. Tulburarile de motilitate care duc la constipatie pot avea la randul lor mai multe cauze. Cea mai comuna cauza pentru constipatie cronica include dieta, stilul de viata si diferiti factori de stres.

Factorii care duc la constipatie

In general, factorii care duc la constipatie cronica sunt:

• Hrana saraca in fibre alimentare (legume si fructe) si consumul alimentelor rafinate (carne, produse lactate, paine alba si dulciuri) produc in mod frecvent constipatie.
• Consumul unei cantitati prea mici de lichide – acest lucru forteaza organismul sa extraga la maximum apa din continutul intestinal si, ca urmare, duce la cresterea consistentei acestuia. Cresterea consistentei scaunului inseamna in primul rand tranzit intestinal lent, apoi constipatie, iar in timp constipatie cronica.
• Lipsa exercitiilor fizice (orele petrecute in fata televizorului, deplasarea exclusiv cu autovehicule) este de asemenea cauza de constipatie cronica.
• Pe termen lung, stresul excesiv, anxietatea, depresia in sine produc constipatie cronica.
• Toaleta moderna este o cauza de constipatie ignorata de multe ori. In cazul toaletei moderne, defecatia se produce prin fortarea organismului. Iata de ce este recomandata pozitia „pe vine” pentru defecatie, pentru a scapa de constipatie.
• Cauzeaza constipatie cronica abtinerea de la a merge la toaleta, in special atunci cand exista hemoroizi. In acest caz, defecatia produce durere, de aceea multe persoane se abtin de la a merge la toaleta, fara sa se gandeasca la constipatie. Cu cat materiile fecale stagneaza mai mult in colon, cu atat se absoarbe mai multa apa, iar materiile fecale devin mai tari. De aici si pana la constipatie nu mai este decat un pas.
• Alte cauze importante de constipatie cronica sunt tulburarile motilitatii bolului, slabirea reflexului de defecatie, modificari in structura intestinului sau a organelor invecinate, care pot modifica transferul continutului bolului catre rect.
• Modificarile in rutina zilnica – necesitatea de a calatori undeva – pot sa perturbe atat dieta, cat si necesitatea de a merge la toaleta. Pe acest fond apare asa-numita constipatie de calatorie.
• Afectiunile sistemului digestiv sunt cauze de constipatie cronica, neglijate de multe ori.

Alte cauze de constipatie

Exista anumite cauze medicale care pot sa determine constipatie cronica:

1) Bolile neurologice (scleroza multipla, boala Parkinson, pseudo-obstructia intestinala idiopatica cronica, AVC, leziunile maduvei spinarii) determina constipatie. Vorbim despre constipatie si in cazul bolilor metabolice (diabet, uremie, hipercalcemie, hipo/hipertiroidism), al tulburarilor sistemice (amiloidoza, LES, sclerodermia, uremia). Cauze medicale de constipatie cronica sunt de asemenea bolile colonului si ale rectului, obstructiile intestinale, aderentele, diverticuloza, tumorile, stricturile colorectale, boala Hirschprung sau cancerul, care pot comprima, torsiona sau ingusta intestinul.

2) In contextul unor calatorii, al administrarii unor medicamente sau la femei in timpul sarcinii apare asa-numita constipatie ocazionala sau constipatie functionala.

3) Utilizarea frecventa a laxativelor care dau dependenta duce la nevoia de crestere a dozei si, in final, la constipatie.

Atentie la medicamentele care dau constipatie

Unele persoane se plang de constipatie dupa ce iau unele medicamente. Constipatia poate fi provocata de:

• antibiotice (altereaza flora microbiana);
• narcotice;
• antiacidele care contin aluminiu si calciu;
• medicamentele antihipertensive (blocante ale canalelor de calciu);
• antiparkinsonienele;
• antispasticele;
• antidepresivele;
• suplimentele de fier;
• anticonvulsivele.

Constipatie = dureri, lipsa poftei de mancare, greturi

Simptomele care insotesc starea de constipatie cronica sunt variabile si depind intr-o mare masura de afectiunea de baza. Unii pacienti au asa-numita constipatie diareica, cea care apare dupa o lunga perioada de constipatie. In aceasta forma de constipatie, scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus secretat de peretele intestinal, ca urmare a iritarii acestuia.

Uneori, pacientii suferinzi de constipatie cronica se plang de durere, au senzatia de preaplin, care dispare o data cu eliminarea fecalelor sau a gazelor. In constipatie, distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de acumularea de gaze, produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi eliminate din cauza obturarii intestinului prin fecale.

Pacientii cu constipatie cronica pot prezenta si o scadere a apetitului sau regurgitari si greturi. Tot in constipatie apar durerile de cap, uneori, impreuna cu iritabilitate, proasta dispozitie si modificari de somn.

Pacientii care sufera de constipatie cronica pot observa modificari la nivelul tegumentelor – acestea devin palide, uneori chiar cu o tenta galbuie, flasce, fara elasticitate.

Regimul alimentar recomandat in constipatie

[articol=2005, box-verde]

In constipatie, tratamentul trebuie sa vizeze in primul rand regimul alimentar, care ar trebui sa fie sanatos si sa contina o cantitate suficienta de fibre si lichide. Acestea asigura un tranzit intestinal normal, cea mai buna garantie ca nu suferim si nu vom suferi de constipatie.

Catre constipatie ne duce si mancatul in graba. Persoanele care mananca prea repede vor avea in mod cert probleme de digestie, intrucat stomacul nu reuseste sa se impregneze cu suc gastric in timp util, astfel ca alimentele raman nedigerate. Simptomele unei digestii incomplete pot afecta sanatatea noastra prin balonari, flatulenta, senzatie de disconfort, constipatie, favorizand astfel aparitia placii mucoide si autointoxicarea.

Dupa masa ar trebui sa lasam organismul sa-si faca digestia, dar nici acest lucru nu-l facem pentru ca suntem mereu pe fuga. Ritmul in care trebuie sa mancam si sa ne facem digestia este intrerupt adesea de viata „moderna” si agitata pe care o avem. Natura nu tine cont de programul nostru zilnic, organismului nostru trebuie sa i se lase timp sa lucreze. Iata cum se explica de ce sufera de constipatie cronica mai frecvent femeile, ele sunt tot timpul pe fuga.

Regimul recomandat in constipatie presupune un aport constant de fibre. Desi ar trebui sa avem un aport important de fibre vegetale zilnic, acest lucru este aproape imposibil in contextul zilelor noastre. Noi venim cu o solutie care sa ne ajute in completarea dietei si anume ColonHelp, un produs care, prin componentele sale, aduce aportul de fibre necesar sanatatii noastre. Fibrele din ColonHelp ne ajuta sa uitam de constipatie.

Rolul fibrelor alimentare in constipatie

Pentru a preveni neplacuta constipatie, adultii trebuie sa consume in medie 24-35 grame de fibre zilnic si sa bea 8-10 pahare cu apa. Fibrele solubile contribuie la scaderea nivelului de colesterol din sange si la controlarea glicemiei, iar fibrele insolubile sunt un excelent „transportator” al scaunului si o metoda excelenta de a uita de constipatie. In lipsa fibrelor, stagnarea materiilor fecale in colon are efecte dezastruoase asupra organismului: schimba echilibrul florei intestinale, afecteaza imunitatea, determina constipatie cronica, favorizeaza reabsorbtia de toxine din colon cu efect de intoxicare a organismului.

Complicatii care apar in constipatie

Pe termen lung, in constipatie pot aparea diverse complicatii:

• In constipatie pot aparea inflamatii ale intestinului gros. Scaunele foarte tari, cu consistenta pietroasa, caracteristice pentru constipatie, pot exercita presiune si pot provoca ulceratii la nivelul intestinului.
• In cazuri extreme, in constipatie pot aparea obstructii intestinale complete, care necesita interventii chirurgicale.
• Diferite afectiuni ale anusului si ale rectului (cele mai frecvente sunt hemoroizii si fisurile anale) apar de asemenea in constipatie.
• Cancerul de colon (relatia dintre obstructia cronica si cancer a fost definita de numeroase studii) este favorizat de constipatie.
• In constipatie, acumularea de fecale in intestin duce la cresterea concentratiilor substantelor toxice cu originea in intestine.
• Alte complicatii posibile la persoanele care sufera de constipatie cronica sunt colita, rectita, diverticuloza, hemoroizii sau fisurile regiunii anale, coborarea planseului perineal, dilatarea sfincterului anal, prolapsul rectal (caderea rectului spre exterior) si rectocelul (o herniere a rectului spre organele invecinate).

Legatura dintre mirosul corpului si constipatie

Pe langa evacuarea rara a intestinului, in constipatie, tabloul simptomatic este completat de consistenta crescuta a scaunelor, de efortul defecator excesiv, de senzatia de disconfort abdominal, de balonare si uneori de prezenta crampelor sau a durerilor abdominale. Mai mult, la persoanele care sufera de constipatie cronica, reabsorbtia unor substante toxice, ca histamina, poate sa genereze manifestari cum ar fi cefaleea, migrena, respiratia urat mirositoare, starea de astenie etc. Absorbtia unor substante in fluxul sangvin (indoli, scatoli, amoniac, amino-etil-mercaptanul) este responsibila de mirosul greu pe care il poate avea o persoana care sufera de constipatie cronica. Utilizarea fibrelor in alimentatie sau a unor suplimente de fibre vegetale poate sa rezolve pe langa constipatie si mirosul urat al corpului. ColonHelp, produs facut exclusiv din fibre vegetale, fara conservanti sau aditivi, ajuta la indepartarea mirosului greu al respiratiei, al pielii, precum si in ameliorarea culorii palid-cenusii pe care o au cei care sufera de constipatie cronica.

Placa mucoida, favorizata de constipatie

In timp, in constipatie, ca urmare a stagnarii materiilor fecale in intestin, pe peretii intestinali se pot depune resturi care formeaza placa mucoida. Aceasta placa are o culoare neagra-verzuie si poate varia considerabil, in functie de starea chimica din intestinul persoanei respective. Poate fi tare si casanta; poate fi tare si densa, dura, umeda si elastica, moale sau tare si lipicioasa, subtire si are diferite culori si uneori emana un miros intepator. Intestinele pot depozita o cantitate mare de materie partial digerata in stare de descompunere (putrefactie), chiar si medicamente si alte chimicale toxice, care se pot absorbi in sistemul circulator, iar de aici in tot organismul. Intestinul iritat secreta mucus in cantitate crescuta care, in contextul unui colon incomplet evacuat fenomen favorizat de constipatie, se poate impregna de materii fecale. Acest ansamblu este placa mucoida. Ar trebui subliniat inca o data rolul fibrelor alimentare care pot sa adune aceste resturi din intestin si sa ajute la evacuarea lor si in acelasi timp ne feresc de constipatie cronica. De aceea, alimentatia noastra ar trebui sa contina suficiente fibre pentru a mentine un colon sanatos.