Cum știi că ai nevoie de detoxifiere?

Oboseală cronică sau prelungită, răceli și infecții (respiratorii, urinare) frecvente, tulburări de concentrare, dureri de cap, fragilitatea părului și a unghiilor, halenă, rezistență scăzută la efort, alergii recurente, tulburări de tranzit și digestive recurente, dificultatea de a slăbi afectează un număr foarte mare de persoane. Numărul celor afectați de astfel de probleme este în permanentă creștere față de acum câteva decenii, ele afectând de regulă substanțial calitatea vieții și a activității persoanelor.

De multe ori, analizele nu reușesc să găsească cauze evidente, caz în care fie se recomandă tratamente care agresează și mai mult organismul, fără a rezolva problemele, fie se administrează vitamine și suplimente nutritive de sinteză (care dau însă prea puține rezultate), fie pur și simplu nu se oferă nicio rezolvare medicală. Oricum, viața de zi cu zi este afectată, iar problemele și disconfortul se cronicizează.

Afecțiuni și simptome fără cauză identificată

Există cercetări, studii de caz, medici, terapeuți și pacienți care susțin ipoteza că astfel de probleme, dar și incidența tot mai mare a afecțiunilor cardiovasculare, inflamatorii și autoimune au la bază afectarea capacității de detoxifiere a organismului, respectiv stagnarea unor toxine și agenți patogeni. Există desigur și combatanți ai acestei ipoteze. Dincolo de firescul unor dezbateri pro și contra, abordările care resping dovezile referitoare la daunele provocate de toxinele din organism nu au totuși răspuns la întrebări precum:

• Cum ar putea fi ferit organismul uman de contactul cu numeroasele toxine din mediu (inclusiv din multitudinea de medicamente pe care le consumă omul modern)? Statisticile arată că, de la începutul secolului XX, au fost introduse în producția industrială peste 80.000 de substanțe chimice noi, din care doar câteva sute au fost testate pentru siguranța asupra sănătății.

Conform Agenției de Protecție a Mediului din SUA (US Environmental Protection Agency), marii producători industriali (inclusiv de alimente, produse de igienă corporală etc.) eliberează anual în mediu mii de tone de substanțe chimice toxice, iar în aer cantități extrem de mari de mercur și alți poluanți (Akita University, Japonia, 2011 și Johns Hopkins, SUA, 2002 – mai multe studii au indicat asocierea dintre prezența îndelungată a mercurului în organism și incidența crescută a unor afecțiuni cardiovasculare).

În iulie 2005, Guvernul American a publicat rezultatele unei cercetări intitulate „Raportul național despre expunerea umană la substanțele chimice din mediu“ (The National Report on Human Exposure to Environmental Chemicals) care a identificat 148 de substanțe chimice toxice în organismul uman – acestea fiind doar cele pentru care s-a realizat testarea, ceea ce înseamnă că multe altele ar putea să fi rămas nedetectate.

• Cum se explică ameliorarea sau vindecarea a numeroase afecțiuni precum cele enumerate, dar și a unora mai grave, printr-o abordare terapeutică ce include stimularea detoxifierii organismului și reglarea dietei?
• Cum se explică prezența în analize a numeroase toxine endogene și exogene la persoane cu probleme precum cele enumerate?

De unde vin toxinele?

Chiar și pentru combatanții detoxifierii, rămân incontestabile următoarele:

• Poluarea mediului, a solului, apei și aerului nu au cum să nu influențeze hrana, apa și mediul în care trăiesc majoritatea persoanelor din lumea modernă. Un raport realizat în SUA („Pesticides Action Network” pe baza unor date colectate de „Food and Drug Administration”) a arătat că un individ este expus în medie la 70 de substanțe chimice toxice doar prin intermediul alimentației.
• Pe lângă substanțele nocive din mediu, care se regăsesc frecvent și în alimente, hrana modernă este mai bogată ca oricând în: aditivi și conservanți chimici, potențiatori de gust, alte substanțe chimice cu care organismul uman nu este obișnuit.
• Confortul vieții moderne aduce cu sine numeroase surse de substanțe chimice, despre efectele adverse ale multora din ele existând deja numeroase studii și avertismente medicale. Aceste substanțe provin din: produsele de igienă corporală și domestică, noxele mașinilor, fumat etc.
• Abuzul de medicamente (de exemplu, antibioticele și antiinflamatoarele sunt printre cele mai vândute medicamente eliberate la liber, al căror consum nejustificat și prelungit este practicat de multe persoane): chiar și când un consum mare de medicamente este necesar (nu mai vorbim de situațiile în care nu este necesar), acesta mărește stresul xenobiotic al organismului, care trebuie să metabolizeze, respectiv să elimine și mai multe substanțe.

Toxinele din mediu ne afectează încă din faza de dezvoltare fetală

Un studiu celebru de la începutul anilor 2000 a adus pentru prima dată confirmarea prezenței a numeroase toxine din mediu chiar și în organismul copilului nenăscut (ceea ce implică faptul că organismul adult, neprotejat de mediul intrauterin, este încă și mai mult expus influențelor mediului). The Environmental Working Group (SUA) a comandat la 5 laboratoare din SUA, Canada și Europa analize ale sângelui extras din cordonul ombilical de la 10 nou-născuți, colectat de Crucea Roșie de la nașterile unor voluntare.
Rezultatele studiului au fost șocante: în sângele ombilical al bebelușilor s-au identificat 232 de compuși industriali și agenți poluanți, printre care:

• Bisfenol A (BPA): compus chimic folosit în producerea maselor plastice policarbonate, a amalgamurilor dentare, recipientelor din plastic pentru alimente și băuturi, a CD-urilor și a biberoanelor de plastic (pe atunci).

Deși reprezentanții industriei chimice au susținut că riscurile BPA pentru om sunt neglijabile, testele de laborator au generat îngrijorări majore referitoare la riscurile asupra sănătății umane (pubertate precoce la fete, cancer de prostată sau de sâni, anomalii de reproducere). Nu întâmplător, în 2009, Canada a fost prima țară care a interzis boberoanele din plastic cu BPA și a inclus această substanță pe lista toxinelor chimice, în pofida opoziție industriei chimice. În Europa au urmat Franța și Danemarca, care au hotărât în mod unilateral interzicerea biberoanelor de acest tip. În 2011, Agenția Europeană pentru Securitatea Alimentelor, luând în considerare și acest studiu, a interzis includerea bisfenolului A în fabricarea biberoanelor.

• PFOA (acid perfluorooctanoic), substanță din componența vaselor neaderente, gen teflon. Alte studii au indicat o legătura directă între concentrația mare de PFOA și unele afecțiuni pulmonare și ale tiroidei și un risc crescut de cancer.
• Alte substanțe chimice industriale, înălbitori industriali, substanțe ignifuge, reziduuri petrolifere, mercur, plumb și alte metale grele, hidrocarburi poliaromate, substanțe chimice perfluorinate, pesticide interzise și neutilizate în agricultură de mulți ani (dar care au persistat în mediu) și altele.

Expunerea la toxine duce la probleme endocrine, alergii

În iunie 2009, Societatea Americană de Endocrinologie (organism format din peste 10.000 de cercetători și medici endocrinologi din peste 100 de țări) a emis un avertisment referitor la faptul că „chiar și expunerea infinitezimală la substanțe chimice perturbatoare ale sistemului endocrin, de fapt orice expunere la acestea, poate provoca anomalii endocrine și de reproducere, în mod special dacă expunerea se produce în perioada de dezvoltare intrauterină“. În mod surprinzător, spun specialiștii, expunerea la doze mici, mai ales dacă este repetată, poate avea efecte nocive mai mari decât expunerea la doze mari.

De asemenea, în noiembrie 2009, Asociația Medicală Americană (cu sprijinul Societății de Endocrinologie din SUA, a Societății Americane pentru Medicina Reproducerii și al Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor) a emis o rezoluție către guvernul SUA, solicitând minimizarea expunerii publicului la BPA și la alte substanțe chimice perturbatoare ale sistemului endocrin.
Se estimează că doar în SUA, în 2007, 3 milioane de copii sufereau de alergii alimentare, ceea ce înseamnă o creștere cu aproape 20% față de incidența acestor probleme cu un deceniu în urmă. Printre cauzele suspectate s-au numărat aditivii din alimentație și chiar din produsele cosmetice și de igienă personală. Multe din substanțele chimice din astfel de produse, folosită deopotrivă de copii și de adulți, au un efect de bioacumulare (rămân mult timp în organism, astfel că efectele se pot multiplica pe termen lung).

Companiile din industria cosmetică, de exemplu, nu sunt de regulă obligate să dezvăluie numeroșii compuși chimici din „parfumurile“ din compoziția produselor, deoarece rețeta acestora este „marcă înregistrată“. Cu alte cuvinte, sub numele de „parfum“ se pot ascunde în mod legal o mulțime de substanțe chimice.

În urma mai multor studii, Fundația pentru Cancer la Sân din America a declarat că identificarea unor asemenea substanțe toxice în produsele cosmetice arată că este imperios necesară obligarea prin lege a companiilor producătoare de cosmetice să menționeze pe etichete toate substanțele folosite ca ingrediente, pentru ca publicul să poată fi corect informat și asupra efectelor secundare ale acestora.

Studiu Environmental Working Group SUA (EWG) a constituit prima testare oficială a sângelui ombilical pentru 261 dintre aceste substanțe chimice și prima identificare oficială în sângele ombilical a 209 dintre ele. Dintre acestea se știe că 180 sunt cancerigene, 217 sunt toxice pentru creier și sistemul nervos, iar 208 pot avea efecte teratogene (provoacă malformații ale fătului). În plus, cercetătorii de la EWG susțin că, de vreme ce în școlile medicale se studiază interacțiunile dintre medicamente și riscurile acestora, este grav faptul că există prea puține informații publice despre interacțiunile dintre substanțele chimice folosite în mod uzual și despre riscurile asupra sănătății, pe termen scurt, dar și lung. Aceste riscuri pot crește în cazul amestecării diferitor substanțe, ceea ce se întâmplă frecvent în industria chimică și cosmetică.

Cercetătorii afirmă că, dacă ar fi fost testat sângele pentru mai multe substanțe, este posibil să se fi identificat și mai multe. Testarea și identificarea acestora este însă un proces extrem de dificil: producătorii de substanțe chimice folosite în industria alimentară, textilă, farmaceutică nu sunt obligați să furnizeze informații despre cum pot fi detectate substanțele chimice utilizate. Pe de altă parte, puține laboratoare au echipamentele, expertiza sau banii necesari pentru astfel de teste. De exemplu, costurile studiului Environmental Working Group s-au ridicat la 10.000 dolari pentru fiecare mostră analizată. Dacă bebelușii au fost expuși la un număr atât de mare de substanțe chimice toxice intrauterin, în mod evident adulții sunt expuși la acestea și în mod constant.